O problemă despre care se vorbește extrem de puțin în România: legătura dintre traficul de persoane și avorturile forțate

„Prevalența avorturilor forțate este o tendință deosebit de îngrijorătoare în ceea ce privește traficul de persoane pentru exploatare sexuală” – Laura J. Lederer, fost consilier pe problema traficului de persoane în cadrul Departamentului de Stat al SUA.

Ce spun mărturiile?

Kayla: „În timp ce eram forțată să fac prostituție aveam între 10 și 20 de clienți pe zi. Făceam ce spunea el [proxenetul] pentru că a devenit violent când s-a înfuriat. Am fost forțată să iau tot felul de droguri. Am fost forțată să am relații intime. Am rămas însărcinată de trei ori și am făcut două avorturi. După aceea am ajuns din nou pe stradă. Am atâtea cicatrici pe tot corpul, atât de multe răni și atât de multe boli! Am hepatică C, dureri de stomac, de spate și o mulțime de probleme psihologice. Am încercat să mă sinucid de mai multe ori”.

Jill: Racolată de un proxenet sub pretexte false pe când avea 14 ani, Jill a fost bătută și forțată să facă prostituție. Când a rămas însărcinată, proxenetul a încercat să-i provoace el însuși avortul. Nu a reușit până la capăt, așa că a dus-o la spital ca doctorii să termine treaba. În nici un moment Jill nu a fost întrebată de doctori dacă este constrânsă să facă avort, nu a primit consiliere. După 3 zile, Jill s-a întors la situația chinuitoare de dinainte.

O femeie anonimă: „Lucram șase zile pe săptămână, douăsprezece ore pe zi. Dacă rămâneam însărcinate, eram forțate să facem avorturi. Ulterior costul avortului era adăugat la datoria noastră față de proxenet”.

Sursa mărturiilor:

Lederer, L. J., & Wetzel, C. A. (2014). The health consequences of sex trafficking and their implications for identifying victims in healthcare facilities. Annals Health L., 23, 61.

și

Grossu, A. O., & Maguire, S. (2017). The link between pornography, sex trafficking, and abortion. Family Research Council. Disponibil la: https://downloads.frc.org/EF/EF17K24.pdf

Ce spun studiile?

Într-un studiu despre consecințele traficului de persoane asupra sănătății victimelor, publicat în 2015, Laura J. Lederer și Christopher A. Wetzel au analizat mărturiile a 66 de victime ale traficului sexual. Ei au descoperit că 52,2% dintre aceste femei au suferit cel puțin un avort forțat în timp ce erau traficate și peste 32,9% dintre ele au suferit avorturi forțate repetate. https://www.annalsofhealthlaw.com/annalsofhealthlaw/vol_23_issue_1?pg=69#pg69

Un alt studiu publicat în 2015 de Catherine T. Coyle și ceilalți despre corelația dintre avort și violența împotriva femeilor arată că victimele traficului de persoane se confruntă cu riscuri crescute în privința sănătății din cauza avorturilor multiple la care sunt supuse. Uneori aceste avorturi se fac la vârste mari ale sarcinii din cauza comportamentelor sexuale deviante ale proxeneților și ale bărbaților care se folosesc de ele – fetișuri legate de sarcină. După aceste avorturi cel mai adesea victimele sunt forțate să aibă din nou relații cu mulți bărbați, iar abuzurile continuă ani și ani.

http://issuesinlawandmedicine.com/wp-content/uploads/2016/02/Vol-30_No-2_Coyle-Article.pdf

O anchetă realizată de The Guardian în 2017 arată că incidența uriașă a avorturilor la cerere în rândul româncelor din Sicilia a alarmat personalul medical și organizațiile pentru apărarea drepturilor omului. Româncele formează doar 4% din populația feminină a provinciei Ragusa, dar 20% din avorturile oficial înregistrate la populația locală se realizează de către românce. https://www.theguardian.com/global-development/2017/mar/12/slavery-sicily-farming-raped-beaten-exploited-romanian-women

Care sunt consecințele?

Gabrielle Tornow scrie într-un articol publicat în 2022 că avortul este un instrument foarte folosit de traficanți – și de abuzatori în general – pentru a-și controla victimele, pentru a continua exploatarea lor și pentru a evita să fie descoperiți și sancționați.

https://digitalcommons.liberty.edu/hsgconference/2022/domestic/10/

Când o femeie este traficată și forțată să facă prostituție, apoi este forțată să facă avort, victimizarea este dublă, iar consecințele sunt complexe, ascunse și insuficient cunoscute. Amândoi, mama și copilul, sunt victime ale abuzului, sunt captivi, fără puterea de a se apăra, și femeii i se spune continuu că nu sunt demni de viață.

Ce putem face?

Primul pas menționat în ghidurile internaționale de bune practici?

Empowering communities!

Prin educație, informare, prevenție, acțiune.

Cele mai multe adolescente sunt racolate prin metoda Loverboy. Metoda este cunoscută, dar ignorată de comunități, cele care ar trebuie să fie cadrul de siguranță al tinerelor care nu au încă experiența de viață pentru a înțelege cum funcționează. În foarte multe cazuri membrii unei comunități, mai ales în localitățile mici, știu ce se întâmplă cu tinerele dispărute din locul natal, dar nepăsarea și ignorarea consecințelor asupra tinerelor îi fac să nu acționeze.

Al doilea pas este pregătirea și formarea specialiștilor.

De exemplu, Universitatea Standford pregătește studenții de la Facultatea de Medicină să observe semnele traficului de persoane, iar atunci când văd avorturi repetate sau complicații din avorturi auto-induse să ia în calcul că acea femeie ar putea fi victimă a traficului de persoane. Să le urmăm exemplul și în România!

https://humantraffickingmed.stanford.edu/content/dam/sm/humantraffickingmed/documents/HT_summary.pdf

Jurnaliștii pot arăta dramele femeilor traficate, consecințele exploatării, ale avorturilor forțate și ale indiferenței. Biroul ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) a publicat un kit care să-i ajute pe jurnaliști să „înfățișeze natura complexă a traficului de persoane”.

https://www.unodc.org/unodc/en/human-trafficking/webstories2018/toolkit-for-journalists.html

Pentru mai multe posibilități de implicare puteți citi ghidul 100 Best Practices in Combating Trafficking in Persons: The Role of Civil Society, publicat de Universitatea „Johns Hopkins” din SUA. Ghidul se poate descărca de aici:

http://www.protectionproject.org/wp-content/uploads/2012/07/100-Best-Practices-in-Combating-TIP_Final-Doc1.pdf

Nu există studii, dar experiența sugerează că peste un milion de femei au fost traficate în prostituție din România după 1990.

De curând, un polițist irlandez de la Biroul de combatere a traficului cu oameni arăta că 99% din femeile traficate în UK sunt românce obligate să se prostitueze.